marți, 3 august 2010

Cand nu reusim sa ne desprindem intr-o relatie

Ajungem sa vedem relatia mai curand ca spectatori si adesea facem remarci critice la adresa partenerului, se inmultesc cererile de ajutor catre prieteni sau alte persoane investite cu rol de sfatuitori cum sa procedem: sa continuam o relatie care nu ne mai aduce aceiasi satisfactie sau sa ne desprindem. De cele mai multe ori aceste cereri sunt precum cantecul de sirena, amagitoare, intrucat persoana care emite acest semnal cauta sa evite emotii dureroase cum sunt cele generate de anticipare urmarilor care ar rezulta din deciziile pe care le-ar lua la un moment dat. O relatie este asemeni unui organism viu: ea are etape diferite de dezvoltare cu nevoi si sarcini diferite de la un stadiu la altul. O relatie poate ramane un organism viu si functional cand fiecare etapa a avut achizitiiile ei; acestea la randul lor sprijina aparitia unor alte deprinderi dintr-un stadiu ulterior. O relatie are nevoie ca atunci cand apar comportamente toxice, acestea sa fie constientizate de ambii parteneri si impreuna sa lucreze la insanatosirea ei. De cele mai multe ori discutiile cu parintii, cu prietenii nu fac decat sa aduca in prim plan emotiile negative (nemultumire, furie, resentiment, neliniste) pe care le avem in legatura cu un aspect sau altul al relatiei. Atunci consideram ca problema ar fi emotia si ne concentram doar asupra ei, dorind sa scapam cat mai repede de trairea neplacuta pe care o avem. Vorbind cu ceilalti, care de cele mai multe ori se multumesc sa-si repete in limbajul interior propriile probleme uimitor de asemanatoare cu ale noastre, sau se grabesc sa fie de o parte sau alta si sa dea sfaturi “la cutie”, pierdem focalizarea de care avem nevoie pentru a intelege problema pe care emotiile au doar rostul de a o semnaliza. Apar in mintea noastra o serie de ganduri disfunctionale care intretin emotiile negative, creand astfel in cerc vicios. Astfel de judecati sunt: “_ Eu fac suficient de mult in relatie, el este cel care trebuie sa se schimbe”; “_Problemele mele au prioritate mai mare decat problemele lui”; “_Poate ca nu am actionat asa cum se astepta, dar…” si urmeaza un intreg noian de scuze, care nu fac altceva decat sa ne intretina resentimentele pe care le avem fata de partener. Cand relatia ajunge in impas si unul sau ambii parteneri incep sa exprime nemultumiri privind atitudinea si implicarea celuilalt in relatie e important sa acordam atentie la felul in care formulam nemultumirea noastra dar si la felul cum ascultam ceea ce partenerul doreste sa ne comunice. Atentia acordata formularii unei cerinte sau critici ne ajuta sa vedem sursele reale ale insatisfactiei noastre (care e posibil sa nu-si aiba locul in cadrul relatiei), sa apreciem si ceea ce ne satisface in comportamentul persoanei iubite, sa exprimam exact ceea ce ne deranjeaza, fara a extinde numultumirea la o sfera mult prea generala. A asculta, fara a ne apara sau ataca la randul nostru detensioneaza mult atmosfera in care comunicam pentru ca cealalta persoana, simtindu-se ascultata se simte si acceptata. Primiti totodata si un feedback despre comportamentul d-voastra fata de partener dar si despre starea relatiei d-voastra si puteti astfel sa adoptati cea mai autentica conduita in stransa legatura cu interesele si asteptarile d-voastra privind relatia cu partenerul d-voastra. http://www.feminis.ro/dragoste-si-sex/cuplu/cand-nu-reusim-sa-ne-desprindem-intr-o-relatie-7418

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.